I. Doctrina strategică: „America First”
În al doilea mandat, președintele Donald Trump a întărit politica externă „America First”, punând un accent și mai puternic pe:
* Diplomație tranzacțională: relațiile internaționale sunt privite ca jocuri cu sumă zero, bazate pe interese și negocieri directe
* Realism dur: securitatea Americii și a aliaților este mai importantă decât valorile democratice sau drepturile omului
* Anti-globalism și anti-iranism: Iranul, China și instituțiile globaliste sunt considerate amenințări majore
* Poziție pro-Israel neclintită: mai mult decât o alianță — o conexiune ideologică, strategică și simbolică
II. Relațiile SUA–Israel în 2025
Fuziune strategică
Mandatul doi al lui Trump a adus o profundă apropiere istorică între SUA și Israel, transformând relația specială într-o fuziune strategică.
Dezvoltări-cheie
1. Integrare militară:
* Infrastructură militară americană permanentă pe teritoriul Israelului
* Interconectare a scuturilor antirachetă
* Extinderea cooperării în sateliți, cibernetică și intelligence
2. Recunoaștere a suveranității extinse
* SUA recunoaște oficial suveranitatea Israelului asupra Zonei C din Cisiordania
* Administrația renunță complet la orice referire la soluția cu două state
3. Sprijin pentru politica internă israeliană
* Trump își declară susținerea publică pentru Benjamin Netanyahu și reformele judiciare controversate ale acestuia
III. Reconfigurarea regională și obiective strategice
Geostrategia americană în Orientul Mijlociu în 2025 se concentrează pe trei axe principale:
1. Izolarea și diminuarea influenței Iranului
* Trupe navale și aeriene americane suplimentare în Golful Persic și Marea Roșie
* Operațiuni coordonate cu Israel, EAU și Arabia Saudită împotriva proxy-urilor iraniene în Yemen, Siria, Irak și Liban
* Intensificarea campaniei de presiune maximă, cu război economic și atacuri cibernetice secrete
* Confruntări militare directe cu houthi susținuți de Iran
2. Extinderea „Acordurilor Abraham 2.0”
Eforturi pentru normalizarea relațiilor Israelului cu noi state musulmane:
* Indonezia (negocieri în curs)
* Mauritania
* Posibile contacte discrete cu Pakistan
* Cooperare în domeniul militar-industrial, proiecte de infrastructură și alianțe anti-iraniene
3. Izolarea Autorității Palestiniene (AP)
* AP este considerată de Washington un „obstacol în calea păcii”
* Redirecționarea ajutorului american către ONG-uri pro-Israel din Cisiordania
* Tratarea Gazei ca entitate separată; speculații privind o administrare egipteană sau internațională
IV. Riscuri de escaladare și tensiuni regionale
A. Criza Yemenului și confruntarea cu Houthi
* Numirea Houthi drept organizație teroristă
* Lovituri navale și cu drone în Yemen
* Trimiterea unui al doilea portavion american în martie 2025
Rezultate
* Creșterea atacurilor asupra Israelului din Yemen
* Escaladare regională generalizată cu implicarea SUA, Israelului și a statelor din Golf
B. Liban și Hezbollah
* Planuri israeliano-americane pentru un atac preventiv asupra Hezbollah
* SUA avertizează guvernul libanez că va fi tras la răspundere pentru acțiunile Hezbollah
C. Siria și regimul Assad
* Trupele americane rămân în estul Siriei, sprijinite acum de aviația israeliană
* Administrația Trump abandonează eforturile ONU de pace și susține grupările kurde
V. Pârghii economice și diplomatice
Trump folosește sancțiunile, vânzările de arme și stimulentele economice ca instrumente de influență.
* Vânzări masive de armament către Arabia Saudită și EAU
* Programe de „vize de aur” pentru atragerea capitalului din Israel și Golf
* Presiuni asupra FMI și Băncii Mondiale pentru a recompensa aliații și a sancționa adversarii
* Recunoașterea suveranității israeliene este condiționată de avantaje economice pentru statele arabe
VI. Critici și riscuri strategice
Interne și internaționale
- Abandonarea soluției a două state
* Escaladare în Cisiordania
* Pierderea credibilității SUA ca mediator
Critici din partea ONG-urilor pentru:
- Marginalizarea palestinienilor
- Sprijinul acordat regimurilor autoritare
Reacție: Iran, Rusia și China își consolidează alianțele împotriva SUA
Riscuri pe termen lung
* Reacție negativă la militarizarea excesivă
* Dependenta excesivă de Israel ca pilon regional
* Alienarea populației arabe din țări ca Iordania, Egipt și Irak
VII. Concluzie: O realiniere strategică, dar polarizantă
Geostrategia administrației Trump în Orientul Mijlociu, în 2025, este caracterizată de:
* Favoritism clar față de Israel
* Poziționare militară în locul diplomației
* Alianțe tranzacționale
* De-legitimarea cauzei palestiniene
* Normalizare prin forță, nu prin compromis
Dacă această strategie va aduce stabilitate pe termen lung sau va genera conflicte mai profunde, rămâne de văzut.
(Nando Mario Varga, Anima News)
0 Comentarii