Decizia Uniunii, Europene de a restricționa accesul la noul fond militar „Gata pentru 2030” ar putea marca un punct de cotitură în relațiile Israel–UE. În condițiile în care proiectul, în valoare de 150 de miliarde de euro, va direcționa fondurile aproape exclusiv către țările din UE și EFTA, companiile israeliene din domeniul apărării riscă să piardă accesul la miliarde în contracte potențiale.
Tensiuni economice, cu ecou politic
Pentru Israel, care a devenit un furnizor strategic de tehnologii militare avansate, excluderea nu este doar o lovitură financiară.
Este și un semnal politic, venit într-un moment în care Uniunea Europeană își reconfigurează prioritățile de securitate și dorește o autonomie strategică crescută.
Deși Israelul nu este membru UE, el a fost întotdeauna considerat un partener privilegiat în domeniul tehnologiilor de apărare.
Colaborările privind sisteme de rachete, drone și soluții cibernetice sunt numeroase, iar unele țări – în special Germania și Olanda – au investit semnificativ în produse israeliene.
Cum ar putea reacționa guvernul israelian?
Diplomație accelerată – Este de așteptat ca Ierusalimul să intensifice presiunea diplomatică asupra Berlinului și Varșoviei, state care s-au opus restricțiilor.
Se vor căuta alianțe tactice pentru a dilua propunerea înainte de votul final.
Negocieri pentru un acord sectorial de securitate cu UE – Deși dificil,
Israelul ar putea încerca să negocieze un acord special de parteneriat în domeniul apărării, care să-i permită participarea limitată, fără a afecta politica sa de export.
Diversificare strategică a piețelor – Dacă planul UE va fi adoptat în forma actuală, este probabil ca Israelul să își redirecționeze exporturile militare spre alte regiuni receptive, precum Asia de Sud-Est, Africa sau America Latină.
Mesaje publice dure – Pentru uz intern și imagine internațională, guvernul Netanyahu ar putea critica public UE pentru „protecționism” și „politizare a securității”, subliniind contribuțiile israeliene la apărarea Europei.
Consecințe pe termen lung
Dacă UE își închide porțile pentru colaborări extra-comunitare, riscă să piardă accesul la unele dintre cele mai inovative tehnologii militare disponibile pe piața globală.
În același timp, Israelul ar putea reconsidera participarea sa la proiecte comune de cercetare și dezvoltare europene, inclusiv în domenii non-militare, ca represalii diplomatice.
Se conturează o Europă mai închisă strategic, dar și mai expusă la propriile limitări tehnologice.
Războiul economic dintre Bruxelles și Ierusalim nu a început încă – dar propunerea actuală este un prim semnal de fricțiune între doi aliați importanți. Reacția guvernului israelian va fi esențială pentru a înțelege dacă acest moment marchează un episod izolat sau începutul unei rupturi strategice. (Nando Mario Varga / Anima News)
){kind=link}
0 Comentarii