ANIMA NEWS – Obținerea cetățeniei române s-a transformat într-un maraton al imposibilului. Dacă în 2018 autoritățile aprobau aproape 90% din cererile primite, astăzi ne confruntăm cu un paradox birocratic: zeci de mii de dosare – ZERO aprobări!
Potrivit datelor oficiale, între 2018 și 2024, trendul aprobărilor a coborât dramatic.
În 2023, din aproape 39.000 de cereri, doar 0,37% au primit undă verde.
În 2024 – niciuna!
Până în martie 2025, alți aproape 4.000 de doritori așteaptă zadarnic.
România spune "da" pe hârtie, dar "nu" în practică.
Cauza? Modificările legislative recente au transformat accesul la cetățenie într-un labirint juridic.
Cea mai dură lovitură? Limba română. Cunoașterea ei la nivel B1 a devenit condiție eliminatorie.
Fără certificat oficial emis de instituții acreditate – nu există cetățenie.
Nu mai contează intenția, istoria personală sau legăturile de sânge – totul se reduce la un act.
Legea 21/1991 a fost întărită, iar articolele 10 și 11 impun acum dovada clară a integrării sociale și culturale.
Nu ai domiciliu stabil în România? Nu vorbești fluent? Nu treci testul!
Naturalizarea s-a transformat într-un obstacol major: 8 ani de rezidență (sau 5, dacă ești căsătorit cu un român), loc de muncă, conduită ireproșabilă și... un dosar complet care mai poate și expira înainte de a fi analizat.
Nici cei care au pierdut cetățenia și speră la redobândirea ei nu au un drum mai simplu.
Redobândirea implică aceleași condiții dure: limbă, domiciliu, verificări, certificate. Statul român nu mai iartă nimic.
Sprijinul unui avocat specializat a devenit o necesitate reală. Obținerea cetățeniei nu mai este un demers administrativ, ci o adevărată bătălie legală.
Singura cale rapidă?
Nașterea în România sau părinți români. În rest, visul de a deveni român s-a transformat într-un test de anduranță. România își închide porțile în fața celor care, poate, o iubesc mai sincer decât o arată statisticile. (Anima News)
0 Comentarii