Actualizarea și concretizarea istoriei sionismului: Cu 16 ani înainte de Primul Congres Sionist de la Basel (1897) - Congresul sionist de la Focșani din 30 decembrie 1881 - 1 ianuarie 1882: Primul pas spre renașterea națională evreiască

 

- Nando Mario Varga -

În istoria sionismului modern, un moment adesea uitat dar esențial îl reprezintă Congresul sionist de la Focșani, care a avut loc în perioada 30 decembrie 1881 - 1 ianuarie 1882.

Nando Mario Varga

Cu 15 ani înainte ca Theodor Herzl să publice manifestul său sionist „Der Judenstaat” și cu 16 ani înainte de Primul Congres Sionist de la Basel (1897), la Focșani – un oraș din România – s-a desfășurat primul congres organizat al mișcării sioniste, înainte ca termenul să fie oficial consacrat.

Context istoric: evreii din România în secolul XIX

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, evreii din Principatele Române se confruntau cu o situație dificilă: lipsa drepturilor cetățenești, pogromuri, discriminare și instabilitate economică. 

În același timp, ideea reîntoarcerii în Țara Sfântă începea să prindă contur tot mai clar în rândul intelectualității evreiești est-europene, sub influența mișcărilor de renaștere națională și a curentelor proto-sioniste (precum „Hibbat Tzion” – „Dragostea pentru Sion”).

Congresul de la Focșani: organizare și obiective

Pe fondul acestor mișcări, un grup de tineri lideri evrei români, în special din Moldova și Țara Românească, a convocat un congres național la Focșani, oraș situat la intersecția acestor regiuni. 

Congresul a fost organizat de către mișcarea "Hovevei Țion" (Iubitorii Sionului), una dintre cele mai timpurii organizații sioniste din lume.

Președintele congresului a fost Samuel Pineles din Galați, iar secretarul congresului a fost David Rintzler. 

La congresul din Focșani a fost intonat pentru prima oară imnul Hatikva, azi imnul oficial al statului Israel.

La congres au participat peste 50 de delegați din mai multe comunități evreiești ale României. 

Scopul declarat al întâlnirii a fost „organizarea emigrației evreiești în Țara Israelului”, la acel moment sub dominație otomană. 

De asemenea, s-a discutat despre achiziționarea de terenuri agricole în Palestina, promovarea educației în limba ebraică și întărirea sentimentului identitar național-evreiesc.

Deciziile istorice ale Congresului

Printre principalele hotărâri adoptate la Focșani s-au numărat:

* Înființarea unei organizații centrale care să coordoneze emigrarea în Palestina, în mod organizat, legal și sustenabil;

* Colectarea de fonduri pentru achiziția de terenuri și sprijinirea coloniștilor evrei;

* Întărirea învățământului evreiesc și predarea limbii ebraice în școlile comunitare;

* Încurajarea muncii agricole și a vieții simple ca formă de reînnoire națională și spirituală.

Aceste idei aveau să fie reluate și dezvoltate de Herzl și de mișcarea sionistă organizată de mai târziu, dar Congresul de la Focșani rămâne un precursor autentic al acestora, organizat în mod autonom, cu resurse locale și cu o viziune remarcabil de clară.

Moștenirea Congresului

Congresul sionist din Focșani a fost primul de acest fel din lume. 

Deși adesea eclipsat în istorie de evenimentele sioniste ulterioare din Europa Centrală, evenimentul din 1881-1882 a avut un rol determinant în demararea valului de imigrație evreiască în Palestina cunoscut sub numele de Prima Alia (1882–1903).

Mai multe familii evreiești din România, inspirate de deciziile de la Focșani, s-au numărat printre primii coloniști care au întemeiat așezări agricole în Palestina, precum Rosh Pina, Zikhron Ya’akov și altele – multe dintre ele sprijinite ulterior de baronul Edmond de Rothschild.

Evrei români în Rishon Le Zion (1890)

Recunoaștere tardivă

Abia în ultimele decenii, istoricii sioniști și autoritățile israeliene au început să acorde importanță cuvenită acestui moment fondator. 

În cercurile academice din Israel, România și diaspora se reiau studii despre rolul pe care evreii din România l-au avut în nașterea sionismului modern.

Concluzie

Congresul sionist de la Focșani nu este doar o notă de subsol în istorie, ci actul de naștere nerostit al unui vis colectiv. 

A fost primul semnal clar că evreii, chiar și fără un stat, pot construi împreună o mișcare globală, coerentă, democratică, în numele revenirii la rădăcini. 

Un vis care, în deceniile ce au urmat, avea să prindă contur, să își găsească liderii și, în cele din urmă, patria. (Nando Mario Varga, Anima News)