ANIMA NEWS – Peste 30 de intelectuali și experți în Holocaust îl acuză dur pe deputatul român Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, de faptul că promovează o falsificare gravă a istoriei.
 |
| Nando Mario Varga |
Conform acestora, afirmațiile despre presupusa salvare a mii de evrei de către cardinalul Iuliu Hossu sunt lipsite de dovezi și reprezintă o insultă directă la adresa victimelor Holocaustului.
Semnatarii scrisorii deschise afirmă că „în urma unor îndelungi cercetări, nu am găsit dovezi coerente și solide care să probeze acțiuni salvatoare ale cardinalului Hossu”. În plus, adaugă că astfel de „detalii calofile” fără baze documentare „depășesc o linie roșie”.
Istoria nu trebuie rescrisă cu elogii fără fond – mai ales într-un context atât de sensibil precum cel al Holocaustului.
Potrivit acestora, tentativa de a-l transforma pe Hossu într-un „tzadik” (om drept, în ebraică) duce la banalizarea faptelor reale ale Drepților între Popoare.
În urmă cu 3 ani, la o audiență generală care a avut loc pe data de 19 octombrie 2022, în Piața Sfântul Petru, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, Silviu Vexler, a prezentat papei Francisc demersul privind propunerea de a-l recunoaște ”Drept între Popoare” pe cardinalul Iuliu Hossu.
Silviu Vexler era însoțit la întrevederea cu papa de episcopii greco-catolici Claudiu Pop și de Cristian-Dumitru Crișan.
Controversa a fost alimentată de o ceremonie oficială desfășurată pe 2 iunie la Vatican, de comemorare a cardinalului român, Iuliu Hossu, decedat în 1970 și beatificat în 2019, în prezența Papei Leon al XIV-lea, a comunității evreiești din Italia și a aproape o mie de români.
Reprezentanți ai comunității evreiești din România au fost de asemenea prezenți la eveniment, pentru a marca „angajamentul său curajos de a-i sprijini și salva pe evreii din Transilvania de Nord atunci când, între 1940 și 1944, naziștii au pus în aplicare planul tragic de a-i deporta în lagărele de exterminare”.
În deschiderea ceremoniei, Arhiepiscopul Cristian Crișan a citit alocuțiunile lui Silviu Vexler, președintele Federației Comunităților Evreiești din România și ale Cardinalului Lucian Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Greco-Catolice din România.
Vexler a elogiat „curajul inimaginabil” al lui Iuliu Hossu în salvarea evreilor din Transilvania de Nord în timpul ocupației naziste, susținând că acesta „s-a pus în pericol pe sine, comunitatea sa și Biserica sa”, pentru a încerca să salveze persoane necunoscute pentru el. Nu doar cerându-le tuturor credincioșilor să protejeze evreii destinați lagărelor morții, ci și ascunzându-i în catedrala sa. Pentru aceasta el a fost cu adevărat „un tzadik, o persoană dreaptă care a refuzat orice compromis”.
Pentru semnatari, aceste afirmații nu doar că denaturează adevărul istoric, dar și afectează memoria victimelor și eforturile celor care, cu adevărat, și-au riscat viața pentru a salva evrei. (Nando Mario Varga / Anima News)
Scrisoarea deschisă
Domnule Silviu Vexler,
Suntem un grup de cercetători ai istoriei Holocaustului și intelectuali implicați în studierea problematicii celor două totalitarisme. Unii dintre noi ne-am petrecut ani din viață în cercetări de arhivă legate de diversele aspecte ale acestui subiect complex. De asemenea, o parte dintre noi am fost membri ai Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Cu toții am fost surprinși, în primele zile ale lunii iunie, când am aflat despre evenimentul la care ați participat și mai ales despre prezentarea pe care ați făcut-o la Vatican Cardinalului Iuliu Hossu.
Conform materialelor de presă, în cadrul evenimentului omagial s-a spus că Iuliu Hossu a salvat mii de evrei, iar dumneavoastră ați confirmat că acesta a ascuns în Catedrala Greco-Catolică din Cluj pe acei evrei care urmau să fie deportați și ar fi cerut credincioșilor „să îi protejeze pe evreii care urmau să fie trimiși la chinuri și moarte la Auschwitz”.
Din nefericire, nici una din aceste informații nu este confirmată de probe documentare, convergente și plasate dincolo de diferite auspicii subiective. Noi credem că și actele frumoase din istorie trebuie să se bazeze pe surse credibile și verificabile. De altfel, personalitatea, sacrificiul civic sau imaginea istorică a lui Iuliu Hossu nu au nevoie de astfel de adăugiri versatile. Mai mult decât atât, din câte știm, Cardinalul nu și-a arogat aceste acțiuni de salvare.
Semnatarii acestei scrisori deschise, precum și colegi cercetători cu care ne-am consultat, nu am găsit, în cursul unor îndelungi cercetări, dovezi coerente și solide, care să probeze acțiuni salvatoare ale înaltului prelat.
Au fost cercetate arhivele relevante ale temei: Arhiva Yad Vashem, Arhiva Muzeului Holocaustului de la Washington (U.S. Holocaust Memorial Museum), Arhiva C.N.S.A.S. și arhivele maghiare. Nici una nu păstrează vreo dovadă certă și convergentă privind o posibilă acțiune de salvare a mii de oameni.
Augmentarea istoriei cu detalii calofile, lipsite, însă, de probe documentare consolidate, depășește o linie roșie. În acest caz, într-un subiect atât de important, orice afirmație ar trebui să se bazeze întotdeauna pe dovezi pertinente, multiple și convergente.
Astfel de procedee aruncă în derizoriu gravitatea adevărului despre Holocaust și reprezintă, în același timp, o insultă adresată victimelor Holocaustului. Mai mult decât atât, faptul în sine banalizează actele reale ale unor Drepți între Popoare.
Pentru a risipi orice suspiciune, vă solicităm să faceți publice toate documentele în baza cărora susțineți că episcopul Iuliu Hossu a salvat mii de evrei.
10 iunie 2025
1. Liviu Rotman
2. Alexandru Florian
3. Mihai Demetriade
4. William Totok
5. Norman Manea
6. Dennis Deletant
7. Zoltán Tibori-Szabó
8. Liviu Antonesei
9. Gido Attila
10. Adina Babeș-Fruchter
11. Ciprian Necula
12. Raphael Vago
13. Cristian Pîrvulescu
14. Ana Bărbulescu
15. Ionuț Biliuță
16. Dinu Adam
17. Lucian Năstasă
18. Alexandru Bulucz
19. Marius Cazan
20. Valentin Cernat
21. Eugenia Mihalcea
22. Emanuel Copilaș
23. Andrei Cornea
24. Teodora Dumitru
25. Lou Ghelerter
26. Mariana Hausleitner
27. Georg Herbstritt
28. Hans-Christian Maner
29. Adina Marincea
30. Petre Matei
31. Katia Pascariu
32. Ovidiu Pop
33. Măriuca Stanciu
34. Călin Vlase
0 Comentarii