ANIMA NEWS – Disputa privind modificarea Legii întoarcerii din Israel scoate la iveală nu doar un conflict juridic sau politic, ci o criză identitară profundă: cine este evreu și cine are dreptul să vină acasă?
 |
| Nando Mario Varga |
Iar în mijlocul acestei crize se află nu doar milioane de evrei din diaspora, ci însăși definiția morală a statului Israel ca refugiu global al poporului evreu.
Proiectul care rescrie povestea fondatoare
Comitetul ministerial pentru legislație a amânat votul asupra controversatului proiect de lege care propune eliminarea clauzei nepotului din Legea întoarcerii – amendament introdus în 1970 care permite repatrierea și obținerea cetățeniei israeliene oricărui individ care are cel puțin un bunic evreu, chiar dacă nu este recunoscut ca evreu din punct de vedere halahic (religios).
Această prevedere a stat, timp de decenii, la baza revenirii a sute de mii de evrei din fosta URSS și Europa de Est. Anularea ei ar marca o ruptură dramatică între Israel și o mare parte a diasporei sale istorice.
O mișcare cu implicații geopolitice
Inițiatorii legii argumentează că Israelul trebuie să-și „protejeze caracterul evreiesc” și să prevină imigrarea „masivă” a celor care nu trăiesc conform normelor religioase.
Însă, dincolo de discursul ideologic, modificarea legii ar putea avea efecte geopolitice și sociale majore.
* Rusia și Ucraina sunt în mijlocul unui conflict devastator, iar zeci de mii de cetățeni evrei – unii doar „nepoți de evrei” – văd în Israel singura lor speranță. Noua lege le-ar închide ușa.
* Diaspora seculară din Occident, deja alienată de politicile religioase ale guvernului israelian, ar putea percepe reforma ca pe un gest de respingere simbolică.
* Solidaritatea evreiască globală, un pilon esențial al securității și economiei israeliene, ar putea fi afectată pe termen lung.
Ce fac alte state?
Privind în afară, observăm că alte state au tratat repatrierea diasporei cu pragmatism și incluziune.
Germania a primit milioane de etnici germani din fostul bloc sovietic fără impunerea unor criterii religioase.
Polonia oferă un statut special celor care se identifică cultural cu națiunea, nu etnic sau religios.
Armenia încurajează întoarcerea etnicilor armeni din diaspora fără bariere doctrinare.
Israel pare să fie singura democrație care își îngustează dreptul de întoarcere în funcție de norme religioase stricte, punând în balanță statutul juridic cu interpretarea halahică a identității.
Ce mizăm dacă ne redefinim poporul?
Schimbarea Legii întoarcerii nu este un simplu amendament birocratic. Este o decizie care afectează:
* Structura demografică a Israelului.
* Legitimitatea sa istorică ca adăpost al tuturor evreilor.
* Imaginea sa internațională ca stat pluralist și democratic.
În pofida presiunilor interne, israelienii însărcinați cu luarea deciziilor trebuie să privească mai departe decât echilibrul politic temporar: viitorul identității evreiești depinde de includere, nu de excludere.
Altfel, riscăm ca întrebare "cine e evreu?" să devină nu o chestiune de protecție, ci un instrument de dezbinare. (Nando Mario Varga, Anima News)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu