Nando Mario VARGA: Dezmățul isteric antisemit propagat de Diana Șoșoacă și acoliții ei / Și totuși, există o altă Românie și un alt Israel, dincolo de scena diplomatică

Când vorbim despre „un alt Israel” și „o altă Românie”, dincolo de scena diplomatică, ne referim la lumea nevăzută a relațiilor interumane, a vieții cotidiene și a conexiunilor care nu se văd în comunicatele oficiale sau în titlurile de știri.

Nando Mario Varga

Este o realitate mai puțin spectaculoasă în aparență, dar infinit mai stabilă și mai rezistentă decât declarațiile politice.

Iată însă că, o solicitare oficială cu iz de tensiune diplomatică zguduie relațiile româno-israeliene: președintele Asociației Evreilor Israelieni Originari din România în Israel (H.O.R.), Shlomo Abramovitz, a cerut Ministerului de Externe de la Ierusalim declararea eurodeputatei Diana Șosoacă drept „persona non grata” și interzicerea accesului acesteia în Israel. 

Cererea vine după ce Șosoacă, lidera mișcării S.O.S din România, a cerut expulzarea ambasadorului israelian de la București și impunerea de sancțiuni împotriva statului evreu.

Declarațiile incendiare ale acesteia, cunoscută pentru pozițiile sale controversate și retorica vehementă, au aprins spiritele în comunitatea originarilor din România stabiliți în Israel. 

Pentru mulți dintre aceștia, amintirea relațiilor speciale dintre cele două țări – întărite în deceniile postcomuniste de cooperare economică, militară și culturală – este parte din identitatea lor. 

A vedea aceste punți amenințate de retorica politică este perceput de unii ca un atac nu doar la adresa Israelului, ci și la memoria unei legături istorice.

Dar dincolo de scena diplomatică, există și o altă Românie și un alt Israel: oameni simpli, români și israelieni deopotrivă, prinși la mijloc între declarațiile de la vârf și realitatea lor cotidiană. 

În piețele din București, unde vânzătorii discută mai degrabă despre prețul roșiilor decât despre geopolitică, sau în cartierele liniștite din Tel Aviv, Ierusalim, Beer Sheva, Așdod, Bat Yam sau Holon, unde vecinii își împart fructe și povești, politica mare pare o furtună îndepărtată – dar una ale cărei valuri pot lovi brusc.

Un alt Israel este cel al oamenilor obișnuiți:

* Evrei originari din România, așezați în Tel Aviv, Ierusalim, Beer Sheva, Haifa, Ashdod, Bat Yam sau Holon, care își amintesc cu nostalgie de copilăria petrecută la Constanța, Brașov sau București. Mulți încă gătesc sarmale, găluște cu prune sau zacuscă, păstrând vie o parte din România în bucătăriile lor.

* Arabi israelieni care au avut colegi, vecini sau parteneri de afaceri români și care împărtășesc respectul pentru o cultură europeană caldă și directă.

* Medici, ingineri și artiști româno-israelieni care colaborează în proiecte comune, fără să se gândească la geopolitică.

O altă Românie este cea dincolo de palatele guvernamentale și platourile de televiziune:

* Comunități locale unde Israelul nu e doar o țară din Orientul Mijlociu, ci locul unde trăiesc rudele plecate în anii ’60–’80.

* Profesori, medici și antreprenori care mențin schimburi culturale, educaționale și economice, contribuind la o legătură vie, reală.

* Români care vizitează Israelul nu pentru afaceri sau politică, ci pentru a se ruga la Ierusalim, a vedea Marea Moartă sau a se întâlni cu prieteni vechi.

De ce este importantă această perspectivă?

Pentru că aceste rețele umane rezistă mai mult decât crizele politice. 

Chiar dacă la nivel oficial pot exista declarații dure, tensiuni sau sancțiuni, între oameni continuă să circule emoția, prietenia și amintirea. Istoria arată că, după ce trece zgomotul politic, tocmai aceste punți neoficiale sunt cele care repară fisurile.

În Israel, comunitatea evreilor originari din România continuă să fie un factor de legătură culturală și socială, iar asemenea apeluri publice creează fisuri greu de reparat.

Retorica agresivă, stereotipurile sau campaniile de dezinformare pot rupe aceste punți, mai ales în epoca rețelelor sociale, unde un mesaj viral poate distruge în câteva ore ceea ce s-a construit în zeci de ani.

Poate întrebarea reală nu este dacă România și Israelul pot evita tensiunile diplomatice, ci dacă oamenii simpli, cei din acest „alt Israel” și „altă Românie”, vor reuși să protejeze legătura dintre ei de furtunile politice.

Pentru că, în fond, cine ar vrea ca prietenia dintre popoare să fie sacrificată pentru gloria de moment al unor declarații fulminante, înjositoare, dezumanizate și dezumanizante, aflate la granița cu pierderea rațiunii, teatralismul de duzină și mahalagismul.

Întrebarea care persistă însă este dacă aceste cuvinte, rostite la mii de kilometri distanță, vor rămâne simple ecouri politice sau vor deveni piatra de hotar a unei crize diplomatice reale. (Nando Mario Varga, Anima News)