Knessetul dezvăluie cifre alarmante despre exodul israelienilor / Riscul unui "exod de creiere" masiv / "Un tsunami real, nu doar o tendință obișnuită"

ANIMA NEWS - Comisia Knessetului pentru aliyah (stabilirea în Israel) și integrare se reunește azi într-o ședință specială pe tema "yirida", acel val tot mai mare de israelieni care pleacă din țară spre destinații străine, lăsând în urmă o gaură adâncă în țesătura societății, iar raportul demografic pregătit de departamentul de informații al parlamentului, pe care Ynet l-a obținut în avans, pictează un tablou sumbru ce va șoca deputații prezenți. Datele arată clar că, între 2020 și 2024, numărul celor plecați a depășit cu 145.900 suflete pe cel al celor întorși, un dezechilibru care a accelerat dramatic în ultimii doi ani, cu 2022 aducând 59.400 de emigranți – o creștere de 44% față de anii precedenți, alimentată de haosul reformei judiciare și protestele de stradă care au divizat națiunea ca niciodată, ducând la blocaje instituționale și o pierdere de încredere profundă în stat. Anul următor, 2023, a fost și mai rău, cu 82.800 de oameni care au făcut bagajele, o explozie de 39% legată direct de atacul Hamas din octombrie și războiul prelungit din Gaza, care a umplut spitalele cu răniți și a lăsat familii sfâșiate, iar pentru primele opt luni din 2024, alte 50.000 au ales să plece, pe fondul insecurității persistente și al costurilor vieții care au explodat, forțând mulți să caute un viitor mai stabil în Europa sau SUA, unde comunități evreiești întregi se reînvie datorită lor, conform unor analize recente din Guardian. 

Între timp, repatrierea scade alarmant – 29.600 în 2022, coborând la 24.200 anul următor și doar 12.100 în primele opt luni ale lui 2024, un trend care lovește direct în eforturile de aliyah, cu doar 32.281 de noi imigranți anul trecut, o prăbușire de 31% față de 2023, după cum arată Biroul Central de Statistică, iar aproape jumătate dintre emigranți sunt olim recenti, adică imigranți care au venit cu speranțe mari și au plecat dezamăgiți de birocrație și violențe. 

Orașele lovite cel mai tare sunt cele urbane și prospere: Tel Aviv conduce cu 14% din total, urmat de Haifa la 7,7% și Netanya la 6,9%, hub-ul repatriaților din Franța unde acum mulți se întorc în țara de origine, pe când sudul rezistă mai bine, cu Be'er Sheva la doar 2,1%, Ashkelon la 1,9% și Herzliya la 1,8%, reflectând o diviziune clară între zonele expuse conflictelor și cele mai izolate. 

Grupa de vârstă cea mai afectată e cea productivă, 30-49 de ani, cu aproape 29.000 de plecări, inclusiv profesioniști din tech și medicină care iau cu ei expertiza, riscând un "exod de creiere" masiv ce ar putea frâna inovațiile Israelului, iar pe locul doi vin copiii și adolescenții, peste 22.000, trimiși de părinți în siguranță relativă, un gest care rupe familii și slăbește coeziunea socială pe termen lung. 

Din culisele ședinței, surse guvernamentale vorbesc despre presiuni interne pentru programe de retenție, cum ar fi subvenții pentru locuințe în zone periferice sau campanii de promovare a securității, dar un memo confidențial al comisiei avertizează că fără reforme urgente în justiție și economie, exodul va continua, potențial depășind 100.000 anual până în 2026, bazat pe modele demografice secrete analizate de experți precum Sergio DellaPergola de la Universitatea Ebraică. 

Președintele comisiei, deputatul Gilad Kariv, a descris fenomenul drept "un tsunami real, nu doar o tendință obișnuită", subliniind că tot mai mulți israelieni își construiesc viitorul în afara granițelor, în timp ce numărul celor care visează la întoarcere se micșorează, ceea ce erodează reziliența societății și devine o amenințare strategică majoră pentru supraviețuirea statului evreiesc, mai ales după ce războiul multi-front a accelerat totul, lăsând economia cu găuri în forța de muncă calificată și forțând guvernul să regândească politicile de imigrație pentru a atrage înapoi talentele pierdute. (Anima News)

Nando Mario Varga și echipa Anima News au contribuit la redactarea acestei știri.