- Nando Mario Varga -
ANIMA NEWS – într-un discurs televizat, Masoud Pezeshkian, preşedintele Iranului, a declarat că desplasarea capitalei de la Teheran către regiunea de sud, la Malcan (Makran), nu mai este o opţiune, ci o necesitate.
El a explicat că rezervoarele care alimentează metropola au ajuns la cote critice după mai mulţi ani de secetă severă şi gestionare deficitară, iar infrastructura nu mai face faţă.
Pe lângă lipsa apei potabile, fenomenul de tasare a solului în zona Teheranului, până la 30 cm pe an în unele sectoare, complică şi mai mult situaţia urbană.
Surse guvernamentale susţin că deja au fost identificate mai multe zone de coastă în Makran, la Golful Oman, ca potenţial nou sediu al capitalei. Această regiune are avantajul apei de mare, logisticii portuare şi spaţiului liber pentru a construi o nouă infrastructură.
O sursă anonimă din Consiliul de Securitate al Iranului a comunicat: „Nu e doar o mutare simbolică — este planul nostru de supravieţuire.” Aceştia spun că mutarea ar reduce costurile de transport al apei, cheltuielile energetice şi riscul social în Teheran, unde se preconizează mari măsuri de raţionalizare.
În paralel, guvernul a început să implementeze restricţii de consum: ore de tăiere a furnizării apei, închiderea parţială a sediilor administrative, sisteme de transport de apă prin zone mai îndepărtate. Referinţele spun că rezervoarele din zonele Lar, Latyan, Karaj au coborât sub 10 % din capacitate.
Această dimensiune a crizei constatată în discursul preşedintelui ridică întrebarea: dacă capitala se mută, ce se întâmplă cu Teheranul? Oficialii susţin că oraşul nu va fi abandonat, dar rolul său central în administraţia iraniană se va reduce treptat şi zonele sensibile vor fi redistribuite.
O analiză din culise arată că, Garda Revoluţionară Iraniana (IRGC) a fost deja instruită să securizeze rutele de transport al apei şi zonele de infrastructură critică, anticipând posibile proteste sociale sau dislocări de comunităţi.
Într-un document intern, serviciile de intelligence au clasificat criza drept „potenţial declanşator” de tensiuni în contextele urbane aglomerate.
Impactul economic este masiv: firmele energetice avertizează că lipsa apei afectează producţia de electricitate şi răcirea centralelor, ceea ce poate duce la blocaje industriale.
Înaintea sărbătorilor din martie, autorităţile au cerut reducerea consumului cu 20 % pentru a evita blocaje majore.
Pentru cetăţeni, scenariul e dramatic: una din surse vorbeşte despre posibilitatea unor mutări forţate sau despăgubiri în zonele de sud, ceea ce ar putea genera migraţie internă, tensiuni sociale şi presiuni asupra sistemului de locuinţe.
Mutarea capitalei iraniene înseamnă o reconstrucţie masivă, o schimbare de echilibru geopolitic în Golful Persic şi un semnal clar că, criza apei a atins un prag de “fără întoarcere”. Următoarele luni vor fi decisive pentru a vedea dacă planul se materializează sau rămâne la stadiul de avertisment. (Nando Mario Varga, Anima News)
){kind=link}
0 Comentarii