- Nando Mario Varga -
ANIMA NEWS: Ascunsă discret în țesutul urban al Bucureștiului, Sinagoga Yeshua Tova nu este doar un lăcaș de cult, ci un martor viu al istoriei evreilor din România, un spațiu care a traversat regimuri politice, persecuții tăcute și renașteri spectaculoase.
Construită în 1936, sinagoga a fost ridicată ca un loc de rugăciune modern pentru o comunitate evreiască activă și diversă, într-o capitală care găzduia atunci una dintre cele mai mari populații evreiești din Europa de Est.
După Al Doilea Război Mondial și instaurarea dictaturii comuniste, viața religioasă a evreilor din România a intrat într-o perioadă de supraviețuire discretă. Sinagoga Yeshua Tova a continuat să funcționeze, dar sub o strictă supraveghere a autorităților.
Activitatea religioasă era tolerată, însă limitată, fără vizibilitate publică, fără educație religioasă organizată și fără posibilitatea de a dezvolta viață comunitară reală.
Pentru mulți evrei, sinagoga a devenit un refugiu tăcut, un spațiu în care identitatea era păstrată cu grijă, aproape în șoaptă.
În ciuda presiunilor, Yeshua Tova nu și-a închis niciodată porțile, rămânând una dintre puținele sinagogi bucureștene active pe toată durata regimului comunist.
După 1989, odată cu căderea dictaturii, sinagoga a intrat într-o nouă etapă. Comunitatea evreiască din București era redusă numeric, în vârstă și marcată de decenii de tăcere.
Schimbarea majoră a venit odată cu stabilirea mișcării Habad-Lubavici în România.
Sinagoga Yeshua Tova a devenit sediul Habad din București și, treptat, un centru dinamic al vieții evreiești religioase.
Spațiul a fost revitalizat, iar rugăciunea a fost completată de educație, sărbători, programe pentru copii și tineri, mese de Șabat, activități culturale și deschidere către publicul larg.
Astăzi, Yeshua Tova este un loc în care trecutul și prezentul coexistă firesc. Este o sinagogă istorică, dar și una vie, frecventată de evrei practicanți, de israelieni, de turiști, de români evrei sau neevrei interesați de cultura iudaică.
Este un simbol al continuității, al rezistenței pașnice și al renașterii identitare într-un oraș care își redescoperă treptat memoria multiculturală.
Yeshua Tova nu este doar o clădire. Este dovada că o comunitate poate supraviețui chiar și atunci când este obligată la tăcere, și că, odată cu libertatea, poate renaște cu forță, demnitate și sens. (Nando Mario Varga, Anima News)
0 Comentarii