ANIMA NEWS: Statele Unite ale Americii au lansat lovituri aeriene de mare amploare asupra Venezuelei, vizând obiective militare și instalările din Caracas și alte orașe, într-o escaladare severă a tensiunilor regionale. Președintele Donald Trump a declarat că operațiunea a culminat cu capturarea președintelui Nicolás Maduro și a soției sale, Cilia Flores, iar cei doi ar fi fost transportați în afara țării în custodia trupelor americane pentru a fi aduși în fața justiției din SUA pe baza unor acuzații penale legate de narcoterorism și alte infracțiuni.
Reacțiile internaționale sunt puternic polarizate. Statele care se opun operațiunii condamnă atacurile și cer întrunirea Consiliului de Securitate al ONU.
Liderii regionali denunță ceea ce ei numesc o agresiune militară împotriva suveranității Venezuelei și îndeamnă la mobilizare internă.
Operațiune militară intensificată
Această acțiune reprezintă o escaladare semnificativă a unei campanii începute de SUA în 2025 împotriva structurilor de narcotrafic din Venezuela, care a inclus:
* lovituri asupra navelor suspecate de trafic de droguri și asupra facilităților de încărcare maritimă;
* blocarea petrolierelor sancționate;
* raiduri ale forțelor speciale și operațiuni CIA în interiorul teritoriului venezuelean înainte de începutul atacurilor aeriene.
Date din culise și implicații geopolitice
* Operațiunea a fost planificată sub supravegherea comandamentului militar american SOUTHCOM și cu un nivel înalt de coordonare între forțele terestre, aeriene și de informații.
* Capturarea unui șef de stat aflat în funcție printr-o intervenție militară directă nu are precedent în America Latină de la invazia din Panama în 1989, fiind considerată o mișcare extrem de rară și controversată.
* SUA susține că acțiunile sale vizează eradicarea unui regim acuzat de sprijin pentru carteluri și de încălcări sistemice ale drepturilor omului, dar au apărut întrebări serioase privind legalitatea atacurilor fără un vot al Congresului.
Situația internă în Venezuela
Guvernul venezuelean descrie atacurile drept „agresiune imperialistă” și literalmente cheamă populația să se ridice împotriva invaziei.
Puterea executivă a declarat stare de urgență la nivel național, în timp ce autoritățile locale spun că nu pot confirma imediat soarta liderilor capturați.
Corespondență și urmări probabile
* America Latină se află într-un punct critic, cu apeluri la ONU și OEA pentru a răspunde crizei.
* Sancțiunile economice și acțiunile militare ale SUA au continuat să submineze economia venezueleană înainte de escaladare.
* Unele guverne aliate au salutat acțiunea, ceea ce ar putea realinia politica regională pe axe noi.
Situația este extrem de dinamică iar detalii „top secret” sau neconfirmate oficial pot continua să apară în orele și zilele următoare — mai ales în privința consultărilor între șefi de stat și acțiunile diplomatice la ONU și în Washington.
Reacții globale la criza din Venezuela
Uniunea Europeană și Occidentul
• UE, Regatul Unit și țări europene își exprimă alarmă și preocupare pentru atacurile americane, cerând respectarea dreptului internațional și restrângerea escaladării conflictului. Oficialii insistă asupra nevoii de claritate și dialog între părți.
• Prim-ministrul britanic Keir Starmer a spus că Marea Britanie nu a fost implicată și vrea să discute direct cu președintele SUA pentru a înțelege toate faptele.
America Latină
• Liderii din regiune au reacții polarizate: unii — precum președintele Argentinei Javier Milei — au salutat capturarea lui Maduro ca un pas pentru „libertate”, în timp ce președinții din Mexic, Columbia și Uruguay au condamnat intervenția militară și solicită dialog și soluții pașnice, invocând suveranitatea Venezuelei.
• Guvernul venezuelean denunță atacul ca agresiune militară și a declarat stare de urgență, chemând populația la mobilizare.
Rusia și Iran
• Kremlinul a calificat operațiunea americană drept agresiune și încălcare gravă a suveranității și a cerut explicații immediate. Rusia sprijină poziția Venezuelei la ONU și îndeamnă Washingtonul să evite un conflict mult mai amplu.
• Iranul a discutat deja cazul la nivel diplomatic și critică presiunile militare — pe fondul tensiunilor mai largi dintre Teheran și Washington.
China
• China a condamnat acțiunile americane ca interferință unilaterală în afacerile interne ale Venezuelei și a cerut o soluție pașnică și negociată, fără conflicte armate. Beijingul și Caracas păstrează relații apropiate, dar China nu a anunțat până acum un ajutor militar direct.
Israel — efecte indirecte, dar importante
✔ Posibile avantaje
-
Slăbirea axei anti-occidentale (Iran–Venezuela–Hezbollah) la nivel financiar și logistic.
-
Mesajul că SUA rămân dispuse la acțiuni dure, ceea ce contează în dosarele Iran / Hezbollah.
Zone de atenție
-
Iranul poate încerca mișcări compensatorii în alte teatre (Liban, Siria, Irak).
-
Dacă tensiunile globale cresc, Israelul riscă să fie iarăși în centrul unor reacții regionale.
-
Prețurile energiei pot influența indirect costul vieții și securitatea economică.
-
Organizații și experți
• Experți în drept internațional și unele organizații pentru drepturile omului pun sub semnul întrebării legalitatea atacurilor fără un mandat al ONU sau aprobare legislativă clară.
Pe scurt: Occidentul cere respectarea legii internaționale și evitarea escaladării; țările din America Latină sunt împărțite între critici și sprijin limitat; Rusia, China și Iran condamnă ferm intervenția; Venezuela susține că este victima unei agresiuni externe.
Situația continuă să evolueze rapid, iar apelurile la ONU și alte foruri internaționale cresc.
Consecințe diplomatice
Relațiile SUA – America Latină
Țările aliate SUA (precum Argentina) vor continua să ofere sprijin politic limitat.
Țări precum Mexic, Brazilia și Columbia vor împinge puternic pentru condamnarea intervenției la ONU.
Posibilă fractură între statele latino-americane: tabăra pro-Washington vs. tabăra „suveranității naționale”.
Tensiune crescută la ONU
Rusia și China vor cere audieri urgente.
Va exista presiune pentru investigații internaționale privind legalitatea operațiunii.
Relațiile SUA cu Rusia & China
Moscova și Beijingul vor folosi situația pentru a acuza Washingtonul de „schimbări forțate de regim”.
Probabilă escaladare retorică, dar puține șanse de confruntare militară directă.
Implicații militare
SUA ar putea menține prezență militară limitată, strict pentru protecția obiectivelor strategice.
Venezuela ar putea vedea:
* activări ale milițiilor loiale lui Maduro;
* sabotaje locale;
* tentative de „război informațional” din partea alianței ruso-iraniene.
Nu este exclus un scenariu de gherilă internă dacă regimul pierde complet controlul central.
Impact economic
Petrolul
Venezuela are unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume.
Piața petrolului ar putea deveni volatilă pe termen scurt.
SUA ar putea încerca:
* fie redeschiderea sectorului sub control monitorizat,
* fie un regim special de sancțiuni „selective”.
Economia venezueleană
Pe termen scurt: haos financiar, creștere a dolarizării interne.
Pe termen mediu: dacă se instalează guvern de tranziție, ar putea începe:
* renegocieri de datorii,
* proiecte comune cu companii occidentale.
Din culise — ce urmăresc actorii principali
SUA
- Semnal strategic către regimuri considerate ostile în emisfera vestică.
- Obiectiv: instalarea unui guvern controlabil și stabil, fără colaps total al statului.
Rusia
Vrea să demonstreze că SUA încalcă suveranitatea altor state.
Probabil va sprijini mediatic și logistic nucleele pro-Maduro.
China
Este concentrată pe protecția investițiilor energetice.
Va evita confruntarea directă, mizând pe diplomație.
Ce trebuie urmărit în următoarele 72 de ore
✔ cine preia efectiv puterea la Caracas;
✔ dacă apar lupte interne între facțiuni militare;
✔ poziția armatei venezuelene (cheia stabilității);
✔ reacțiile pieței petroliere;
✔ ședințele de urgență la ONU.
Nando Mario Varga / Anima News
){kind=link}
0 Comentarii