Liana Herman: Codul tăcerii în comunitățile ultra-religioase - Cum trăiesc cei care au refuzat secolul XXI

 

În inima cartierului Mea Shearim din Ierusalim, timpul pare să se fi oprit în loc acum două sute de ani. 

Aici, comunitățile ultra-ortodoxe (haredim) trăiesc după reguli stricte, desprinse din shtetl-urile Europei de Est, respingând în mod deliberat majoritatea aspectelor modernității care ar putea să le altereze modul tradițional de viață.

Viața în aceste comunități este guvernată de „Halacha” (legea evreiască) și de autoritatea supremă a rabinilor. Televiziunea, internetul nefiltrat și telefoanele inteligente sunt văzute ca amenințări la adresa purității spirituale. Educația este centrată aproape exclusiv pe studiul Torei și al Talmudului, băieții fiind pregătiți de mici pentru o viață dedicată rugăciunii, în timp ce fetele sunt educate pentru a deveni pilonii familiei.

Unul dintre cele mai puternice elemente de coeziune este „codul tăcerii”. Comunitatea se autoreglează și preferă să își rezolve problemele interne fără intervenția autorităților statului secular, pe care adesea nu îl recunosc ca fiind legitim. 

Această izolare autoimpusă creează o lume paralelă, vibrantă și plină de viață proprie, dar și o barieră socială imensă pentru cei care ar dori să părăsească acest sistem.

Pentru un observator extern, vestimentația lor neagră, pălăriile tradiționale și absența tehnologiei par o curiozitate muzeală. Însă pentru cei din interior, este singura formă de rezistență în fața unei lumi pe care o consideră degradată moral. Refuzul secolului XXI nu este pentru ei o pierdere, ci o alegere conștientă de a păstra ceea ce consideră a fi esența identității lor sacre. (Liana Herman, Anima News)

Liana Herman